Zilele hramului sunt o ocazie de a îmbrățișa lumea în complexitatea ei
Ieri, în drum spre casă, am trecut pe la Mitropolie. Nu am stat mult, dar abia aștept să merg din nou și să stau mai mult. Asta va fi, probabil, când voi avea turele de voluntariat.
Era o atmosferă atât de plăcută! Lumina, cerul, peisajul erau minunate la acea oră. Se auzeau cântări psaltice și mirosea frumos, cred că a tămâie. Erau oameni mulți, pelerini, voluntari, jandarmi, preoți. Totul era plin de viață.
Ce îi unește pe toți acești oameni care vin mulți, unii an de an, de ziua Sfintei? Credința, mă gândesc eu. Credința că pot primi ajutor de la Domnul, prin mijlocirea Sfintei. Dorința de a mulțumi, de a fi lângă Sfânta de ziua ei. Dragostea de Dumnezeu, de aproapele. La urma urmei, aceasta e credința. Descoperim aceasta, de plildă, când citim Noul Testament. E o lectură plăcută si folositoare. Ca un manual de istorie si de viață. Și de teologie. Acolo vedem cum toate poruncile se concentrează în dragostea de Dumnezeu și de aproapele.
Sfântul Siluan Athonitul spune că „Pentru a cunoaşte pe Dumnezeu nu e nevoie nici de bani, nici de averi, ci numai de smerenie”.
Smerenia este ceva foarte important. Sfinții Părinți subliniază importanța ei. Cred că smerenia presupune și să facem loc celuilalt în inima noastră.
Zilele acestea, ale hramului, nu sunt zile care să încurajeze egoismul, individualismul, singurătatea. La ce ne ajută dacă ne deschidem celuilalt și interacționăm doar atât cât ne cere contextul, doar cât trebuie? Mă gândesc că nu suntem separați, avem ceva în comun, este bine să nu-i privim pe cei de lângă noi ca pe niște străini, ci ca pe niște rude, prieteni.
Este o ocazie de a îmbrățișa lumea în complexitatea ei, oameni veseli sau triști, bătrâni sau tineri, cunoscuți sau necunoscuți. Exact cum face Dumnezeu.
Maria Dedu
Lasă un răspuns