misiunetinerimmb@gmail.com

+40 747 897 113

Am tras cu urechea. O poveste auzită astăzi.

Am tras cu urechea. O poveste auzită astăzi.

Iulian Marcu

O familie a sărbătorit nunta de aur. Cincizeci de ani de conviețuire, soț și soție. După rugăciunea de mulțumire de la biserică și-au invitat prietenii la restaurant. S-a comandat vin, s-au servit bucate alese, s-a povestit despre viață, despre cunoscuții de azi și de altădată.

– Felicitări dragii noștri! Să vă țină Dumnezeu sănătoși, a început unul dintre prietenii familiei un toast. Pentru noi ați fost întotdeauna o familie model. M-am întrebat adesea, care este secretul familiei voastre?

– Ei! Am trăit și noi cum s-a putut, spune sărbătorita.

– Da, dar ați trăit frumos, intervine o doamnă. Care-a fost secretul?

– Păi ce secret să fie? Doar îl știți pe Costel al meu. Din afară se vede frumos dar ce-a fost în casă nimeni nu știe. Acum, la 75 de ani pot să vă spun cum a fost viața noastră. Serviciul l-a ținut după cum știți, departe de familie. Când era acasă, era toată ziua la televizor sau cu vecinii la bere. Sâmbăta și duminica la pește sau pe stadionul Areni la fotbal. În tinerețe l-am prins de mai multe ori călcând pe bec dar n-am spus nimănui. N-am vrut să știe copiii. Am știut eu și am tăcut.


Domnul Costel a lăsat privirea printre farfurii și a început să aranjeze o furculiță și un șervețel. Mesenii au început să se simtă jenați de situație iar doamna care a pus întrebarea regreta că a stârnit o așa sinceritate.

– Cam așa a fost viața mea. M-am rugat, am învățat să tac și să zâmbesc. Am suferit și am trecut cu vederea, pentru copii, pentru părinții noștri și pentru voi, prietenii noștri care nu trebuia să vă neliniștiți din pricina noastră. De câte ori am ieșit împreună în lume, la un botez, la o cununie, într-un concediu, m-am purtat ca și cum toate mergeau foarte bine. Am avut și bucurii. Copiii. M-au ascultat și m-au respectat așa cum au știut mai bine. Ei m-au ținut pe linia de plutire. Au fost întotdeauna apreciați la școală iar acum sunt amândoi apreciați acolo unde lucrează. Ăsta este secretul. Răbdare și rugăciune. Mai mult, ce pot să spun?

Lasă un răspuns

Search

Popular Posts

  • „Învierea – o sărbătoare a vieții, o sărbătoare de fiecare clipă a Vieții…”
    „Învierea – o sărbătoare a vieții, o sărbătoare de fiecare clipă a Vieții…”

    Iulian Marcu – Trec Sărbătorile. De azi, lumea s-a întors la serviciu, copiii își reiau orele. Gata și cu Paștele. – Cum să fie gata?! Ce-i cu tristețea asta, frate? Sărbătoarea Învierii nu e ca atunci când mergi la o petrecere și, când s-a închis restaurantul, gata, toată lumea acasă. Ne-am bucurat, iar de mâine…

  • Săptămâna regăsirii noastre
    Săptămâna regăsirii noastre

    Raluca Ciobanu Aerul începe să miroasă a viață nouă și a flori care se deschid timid pe dealul Copoului, ca niște veșminte albe gata să-L întâmpine pe Cel ce vine. Însă, dincolo de forfota străzilor și de zgomotul tramvaielor care urcă spre Universitate, se așterne încet o liniște care parcă nu aparține acestei lumi: Săptămâna…

  • O inimă la început de drum. Gânduri de la Marșul pentru Viață, Iași 2026
    O inimă la început de drum. Gânduri de la Marșul pentru Viață, Iași 2026

    Raluca Ciobanu Ploaia măruntă nu a reușit să spele bucuria și nici să oprească forfota plină de sens din centrul orașului. Marșul pentru Viață a fost mult mai mult decât un simplu eveniment. A fost acel prilej special în care noi, voluntarii, ne-am unit cu entuziasm pentru o cauză dragă inimii noastre. Am pus suflet…

Descoperă mai multe la Departamentul Misiune pentru Tineret

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura