Sunt liber, eu aleg

La finele anului 2016 mă înscrisesem ca voluntar al Întâlnirii Tinerilor Ortodocși (ITO) din toată lumea, care urma să se organizeze la Iași în luna septembrie a anului 2017 și care avea să devină cel mai important și de amploare proiect dedicat tinerilor.

Turele de serviciu, drumurile spre casa părinților în zilele de weekend, după-amiezile în care mă implicam în alte proiecte mi-au captat atenția și fără să-mi dau seama timpul s-a scurs destul de repede. Pe la mijlocul lunii august am primit telefonul unei prietene la care țineam foarte mult. M-a invitat la nunta ei, care urma să aibă loc chiar în a treia zi de ITO, într-un oraș la mare depărtare de Iași. Fără ezitare i-am spus părintelui duhovnic că voi participa la ITO doar în primele două zile și după voi pleca la cununie.

– Evenimentul acesta este istoric pentru Iași, nu te vei mai întâlni cu el.

– Și cum aș putea să lipsesc de la nunta prietenei mele? Îmi doresc din toată inima să îi fiu alături în ziua nunții!

– Tu să faci cum consideri, ai libertatea să alegi, dar mai târziu o să-ți dai seama că ai pierdut ceva ce putea fi important.

Ce aș putea pierde? mi-am spus în sine.

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) din toată lumea a început la Iași. Cu gândul la plecare, nu m-am bucurat îndeajuns nici de acele două zile care mi-au rămas din ITO. Mi-am luat bilet și am plecat spre cununie, cu gândul oarecum neliniștit la ce îmi spusese duhovnicul.

Au trecut aproape opt ani de la acel moment încărcat cu multe emoții frumoase. A fost o nuntă elegantă și cu mult bun gust și nu m-am gândit niciodată cum ar fi arătat viața mea astăzi dacă aș fi ales să rămân la ITO. Am ales cu inima și cu gândul la prietena mea.

Se întâmplă de cele mai multe ori să nu înțelegem pe moment de ce unele situații din viața noastră se petrec într-un anume fel. Și ar fi de folos pentru noi să fim deschiși și să învățăm din sfaturile pe care le primim de la cei care țin la noi, care ne împărtășesc din înțelepciunea vieții lor (în cazul meu, de părintele duhovnic), decât să ascultăm doar de gândurile noastre, de ce ne spunem nouă înșine.

Abia după câțiva ani am înțeles însemnătatea participării la o astfel de întâlnire cu tineri care împărtășeșc aceeași credință, care caută răspunsuri la aceleași întrebări, care au nevoie să fie ascultați și încurajați și care vor să trăiască cu frumusețe și cu simplitate, într-un mod bineplăcut și binecuvântat de Dumnezeu.

Ce am pierdut? Ce putea fi important? Șansa trăirii unei experiențe pe care nu cred că o voi mai întâlni la această dimensiune. Fiecare tânăr din cei 6000 veniți la Iași este unic și, totodată, ca fiecare dintre noi: tineri care au reușite și eșecuri, care pot inspira prin povestea vieții lor și care caută să trăiască o viață cu sens, mai profundă, mai ”VIE”.

Întâlnirile cu tinerii ortodocși continuă până astăzi atât la nivel național, cât și la nivel regional, în zona Moldovei acestea fiind cunoscute ca „ITOM – Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova”. După participarea la edițiile ITOM nu pot să spun decât că fiecare întâlnire a tinerilor ortodocși e ca o onomastică la care cei prezenți sunt invitați să sărbătorească libertatea de a fi tineri ai lui Dumnezeu.

Bianca Silvestru